16 iulie – Ziua Ministerului Afacerilor Interne. 162 de ani în slujba României și a românilor

Joi, 16 iulie 2024, a avut loc, în prezența conducerii MAI și a structurilor subordonate și aflate în coordonare, evenimentul de celebrare a 162 de ani de existență a Ministerului Afacerilor Interne.

Ministerul Afacerilor Interne este o instituție esențială în arhitectura de ordine publică, securitate națională și situații de urgență a statului Român.

În ultimii ani, Ministerul Afacerilor Interne a îndeplinit obiective majore, de la proiectele de digitalizare și eficientizare a relației cu cetățenii, până la contribuția esențială în aderarea cu frontierele aeriene și maritime la spațiul Schengen.

Celebrarea a 162 de ani de existență a Ministerului Afacerilor Interne a fost un moment de analiză a activității din partea fiecărei structuri a MAI și de prezentare a proiectelor ce urmează a fi inițiate în viitorul apropiat.

Vă prezentăm în continuare discursurile susținute de oficialii Ministerului Afacerilor Interne prezenți la eveniment.

 

Ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu

 Este, într-adevăr, onorant pentru oricine să conducă şi să reprezinte o instituție cum e Ministerul Afacerilor Interne, cu un blazon atât de vechi, cu o semnătură atât de mare pe actul de înființare, precum cea a domnitorului Alexandru Ioan Cuza, cu un trecut atât de glorios și cu un prezent atât de provocator, dificil și generos pentru semenii săi.

De aceea, primul meu gând se îndreaptă către toți cei care, de-a lungul vremii, mai bine de 100 de ani, s-au jertfit pentru acest minister și pentru țară, pentru tricolor, pentru români, către toți cei care au avut, într-un fel sau altul, de pătimit și de suferit în executarea sau în urma misiunilor, către toți cei care au jertfit din ei, la modul propriu, pentru a apăra legea, pentru a apăra cetățeanul, semenii, onoarea ministerului și drapelul patriei.

Sunt de două ori onorat și mă simt privilegiat că am avut ocazia să felicit astăzi o parte din colegii noștri, medaliați, recompensați cu diplome și, mai presus de orice, de respectul și recunoștința noastră. Mă înclin în fața lor, le mulțumesc, așa cum mă înclin și vă mulțumesc tuturor celor care în fiecare zi oferiți cetățenilor siguranță în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, în cadrul armelor sale, tuturor structurilor și departamentelor.

 Și personal, dar și în numele Guvernului României, in calitate de viceprim-ministru, doresc să vă mulțumesc și să vă felicit pentru activitatea pe care o desfășurați zilnic!

(…)

În primul rând, acest minister a știut să răspundă unor priorități pe care le-am stabilit corect și nu le-am stabilit singur. Le-am stabilit în acord cu un program al Guvernului și în acord cu discuțiile pe care le-am avut cu dumneavoastră. A fost corect să stabilim lupta contra drogurilor drept o prioritate.

A fost, din păcate, acel tragic şi nefericit accident, care a transformat această luptă într-o abordare reactivă a ministerului. În realitate, a fost o abordare asumată de la bun început şi trebuie să spun că ministerul a răspuns corect acestei priorităţi şi a lansat, prin Poliţia Română, prin structurile specializate, acţiuni serioase, multe, în ultimele 12 luni.

Şi nu a fost singura prioritate. Combaterea migraţiei ilegale, combaterea traficului de persoane sunt obiective pe care le-am stabilit, le-am urmărit, au fost corect stabilite şi s-a răspuns cu acţiuni concrete, încununate cu succes. Pe baza acestor rezultate am putut să construim şi succesul în materie de accedere în Spaţiul Schengen.

E adevărat, nu am dat uşa de pereţi acolo, dar totuşi am desferecat o uşă ce părea inexpugnabilă la un moment dat. Şi oricum avem piciorul în uşă, înapoi nu se mai închide. Dar aceste progrese s-au făcut pe baza muncii din teren a poliţiştilor, a poliţiştilor de frontieră, a celor de la IGI, a centralei ministerului şi aşa mai departe.

Am trecut prin crize multiple în materie de situaţii de urgenţă. Am trecut prin criza Vama Veche lansând un proces de reformă, deci am transformat un moment dificil într-un moment de construcţie. Am reuşit să lansăm o serie de proiecte de investiţii după ce am reuşit să securizăm un buget corespunzător pentru aceste investiţii. Aşa cum am înţeles de la oameni care cunosc istoricul ministerului, echiparea armelor, a structurilor din punct de vedere logistic este, înţeleg, în acest moment, fără precedent. Şi ea va continua, evident.,

(…)

Nu vom schimba prioritățile în perioada următoare, pentru că ele au fost corect alese și sunt în continuare pertinente. Trebuie să creștem însă nivelul de energie pe toate planurile. Trebuie să consolidăm noua atitudine față de profesie, față de muncă, față de misiunile noastre, despre care am vorbit alături de comandanții dumneavoastră în ultimele 12 luni.

Putem vorbi de planuri, putem vorbi de acţiuni, de operaţiuni. Cheia este însă o atitudine corectă faţă de acestea, faţă de profesie. O mentalitate care să corespundă aşteptărilor cetăţenilor.

Spuneam recent la o discuţie cu ai dumneavoastră colegii, la Neptun, cu ocazia lansării programului Litoral, că un lider, şi aici am în faţă lideri şi viitori lideri, şi în ţară ne privesc şefi de structuri, un lider are, sigur, multiple obligaţii, multiple datorii, misiuni. De la realizarea planurilor de acţiune a misiunilor concrete, la coordonare, asigurarea disciplinei și aşa mai departe. Dar poate cel mai important lucru pe care îl are un lider de făcut este să construiască o mentalitate de profesionist pentru toţi cei din subordinea sa, să o promoveze şi să o menţină activă. Să lucreze la atitudinea subiectiv-psihologică a oricăruia dintre noi, dintre colegii noștri, faţă de ceea ce avem de făcut.

Pentru că nu este o simplă profesie, nu e o simplă operaţiune, nu e o simplă misiune. Pe lângă faptul că e ceva nobil, este ceva crucial, este esenţial, de care atârnă, uneori, viaţa şi siguranţa cetăţenilor.

(…)

Deci, priorităţile vor rămâne aceleaşi pe care le-am stabilit. Lupta cu drogurile este într-adevăr o problemă esenţială pentru societate. Şi trebuie să ne facem, sigur, partea noastră. Trebuie să îşi facă şi alţii partea lor, în materie de educaţie şi prevenţie. Noi lucrăm şi prin prevenţie, dar marele efort de prevenţie trebuie să fie în zona educaţiei, în zona şcolii, în zona familiei.

Poliţia îşi va face datoria şi va continua aceste acțiuni. Vom multiplica mijloacele puse la dispoziția Poliției, pe lângă ceea ce am făcut până acum. La fel, pe zona de migrație, de protecție a frontierei, situații de urgență, servicii către cetățeni. S-a vorbit aici foarte mult și foarte bine despre o serie de produse pe care ministerul le va finaliza în perioada următoare și care vor face viața cetățeanului mai ușoară. Toate aceste lucruri care sunt rezultatul unui produs pe care l-aș putea numi siguranță, ordine publică și servicii pentru cetățean, trebuie însă și comunicate. Am spus de mult și iată că realitatea ne confirmă, dimensiunea comunicării devine esențială într-o lume în care percepția e de multe ori luată drept realitate.

(…)

Uneori este foarte dificil să schimbi percepții foarte simple și să comunici adevăruri foarte simple, cum ar fi, de exemplu, că rolul polițistului în stradă, în siguranța în trafic, este să scoată pericolul din trafic și atât! Cum ar fi faptul că el lucrează cu o tehnologie cu care ne-am echipat și care e de vârf. Cum ar fi faptul că după acest moment este problema medicului, în cât timp face analiză toxicologică, cu ce reactivi, în ce instituție. E și treaba medicului și a altor ministere să stabilească o listă a medicamentelor interzise … Sunt adevăruri simple, uneori, după cum ați văzut, greu de comunicat și greu de impus în percepția publică. … De aceea cred că trebuie să continuăm să perfecționăm această activitate de comunicare, pentru că ea ne apără rezultatele muncii și transmite către cetățean o informație corectă cu privire la acestea. Sau invers, demontează, explică unde e cazul, că o informație despre munca noastră, despre activitatea noastră, e mai puțin corectă.

(…)

De asemenea, cred că trebuie să ne mai concentrăm pe partea de absorbție și de cheltuire a banului public, a fondurilor europene, dar și a bugetului.

(…)

Ne vom concentra asupra liniilor de reforme care trebuie să guverneze activitatea de modernizare a ministerului în anul care vine. Știu că suntem doar la jumătatea acestui an, dar e momentul cel mai bun și potrivit să începem să gândim anul care vine.

(…)

S-a vorbit aici despre Academia de Poliție. Sunt și alte domenii unde avem gânduri mari și trebuie să ne aplecăm asupra unor domenii care merită atenție în vederea modernizării. Toate lucrurile astea se vor face cu dumneavoastră împreună, de către dumneavoastră.

(…)

De regulă, la aniversări îți pui și dorințe. Acum nu știu ce dorințe v-ați spus dumneavoastră, dar să știți că eu mi-am pus una astăzi, în sală, și pe care am să v-o împărtășesc. Eu îmi doresc ca în anii care vin, în perioada următoare și pe termen lung, fiecare dintre membrii Ministerului Afacerilor Interne, la modul general vorbind, să creadă în forța acestui minister și in capacitatea lui de expertiză și de eficiență, așa cum cred și eu, să fie pătruns de un respect profund pentru profesiile din cadrul acestui minister, măcar la fel cum sunt eu de pătruns de respect pentru profesiile dumneavoastră și să fie bântuit, în sensul bun al cuvântului, de grija față de cetățean, comunitate, lege și drapel. Asta este dorința mea pentru dumneavoastră!

 Vă urez La mulți ani!”.

 

Chestor general de poliție Bogdan Despescu, secretar de stat în MAI

 De la ultima aniversare și până azi, au avut loc schimbări de amploare în modul în care acționăm și ne executăm misiunile.

Drept rezultat, suntem în siguranță pe teritoriul României, lucru apreciat de către comunitățile noastre și confirmat în numeroase rânduri la nivel internațional. (…)

În anul 2024, la nivel național, au acționat zilnic, în medie, peste 21.000 de efective din cadrul structurilor de ordine și siguranță publică, care au gestionat peste 500.000 intervenții. (…)

Dar mai departe de aceste exemple de statistici, contează viziunea.

Avem repere clare: standarde înalte, integritate, respect pentru cetățean, munca în echipă, proiecte integrate și investiții majore, în special în pregătirea personalului.

Credem și investim masiv în digitalizare pentru că reprezintă viitorul.

Totodată, viitorul nu trebuie să ne ia prin surprindere, de aceea anticipăm problemele și includem atât tehnologia cât și tehnicile moderne de formare profesională a personalului M.A.I..

Aici aș da exemplul aplicației e-DAC prin care, în doar 3 luni și jumătate, au fost descoperite peste 4.200 de hit-uri. Dintre acestea, peste 600 au fost cu privire la persoane urmărite sau dispărute.”

 

Cătălin Necula, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne

  „Aș vrea să vă spun câteva cuvinte legate de unul din obiectivele principale ale Ministerului de Interne, dar și unul din principalele obiective de politică externă ale României, și anume aderarea la spațiul Schengen. Este un obiectiv care s-a derulat pe parcursul mai multor ani. De multe ori spunem că România este pregătită încă de acum 12 ani să adere la spațiul Schengen. În realitate, dacă este să discutăm la nivel intern trebuie să recunoaștem faptul că această pregătire presupune un proces constant și trebuie să fim pregătiți la fiecare moment. Îndeplinirea acestor condiții nu a condus în mod automat la adoptarea deciziei. Aceasta a venit abia la sfârșitul anului trecut. De ce? Pentru că îndeplinirea condițiilor tehnice reprezintă doar unul din elementele necesare. Al doilea fiind cel legat de acordarea votului politic. Votul politic ține, în ultimă instanță, de faptul că există o încredere la nivelul statelor membre, că fiecare, prin participarea la un spațiu de liberă circulație, poate să-și aducă contribuția necesară asigurării securității acelui spațiu. Tocmai de aceea, România, în toată această perioadă, a încercat să arate ceea ce a făcut pentru a contribui la securitatea acestui spațiu de libertate, securitate și justiție, înțelegând situațiile cu care se confruntă celelalte state membre.

(…) Vreau să evoc aici faptul că pe parcursul anului trecut au fost derulate acele proiecte pilot prin care nu doar că au condus la scăderea cifrelor legate de migrație, dar au venit și cu o serie de soluții legislative care să contribuie la consolidarea încrederii statelor membre cu privire la instrumentele juridice existente.

 

Aneta Matei, secretar de stat în Ministerul Afacerilor Interne

 În cursul anului 2024, au fost implementate noi servicii electronice. Primul dintre cele două servicii noi introduse este reprezentat de emiterea duplicatului permisului de conducere online. Cifrele din ultimii ani au arătat un procent de creștere de 37 % în rândul cererilor, serviciul venind ca raspuns la o nevoie socială, de natură sa creeze o alternativă mai simpla și confortabilă pentru cetățeni. Astfel, începând cu luna iunie, cetățenii care dețin un cont activ pe site-ul Direcției Generale Permise de Conducere și Înmatriculari și care și-au pierdut permisul de conducere sau cărora li s-a deteriorat documentul, pot solicita un duplicat direct prin intermediul serviciului online disponibil pe pagina de internet, eliminând necesitatea prezenței fizice la ghișeu.

Cel de-al doilea serviciu este reprezentat de operaționalizarea funcționalității notificărilor SMS pentru informarea privind expirarea permisului de conducere. Prin intermediul serviciului vor fi transmise mesaje de informare prin SMS și e-mail cu 30 de zile înainte de data expirării perioadei de valabilitate a permisului de conducere și la o zi după ce permisul de conducere e expirat, iar cetățeanul nu a preschimbat documentul.”

 

Inspectorul General al Poliției Române, chestor-șef de poliție Benone-Marian Matei

 În primele 6 luni ale acestui an, infracționalitatea a fost ținută sub control. Numărul infracțiunilor este mai mic decât media ultimilor 10 ani, ceea ce arată preocuparea permanentă a poliției române pentru creșterea gradului de siguranță a cetățeanului. (…) În această perioadă poliția română a intervenit la 400.000 de solicitări ale cetățenilor care aveau nevoie de noi, cu 12% mai multe decât anul trecut. (…) La nivelul Poliției Române s-a implementat cu succes aplicația eDac, instrument ce permite polițistului să efectueze rapid verificări operative. (…) În domeniul prevenirii și combaterii traficului de droguri, anul acesta, Poliția Română și DIICOT au desfășurat 495 de acțiuni operative din care peste 220 au fost acțiuni operative de amploare, pentru a proba acțiunea infracțională a 2200 de persoane. În această perioadă au fost indisponibilizate aproape700 de kg de droguri de risc și de mare risc, aproximativ 850000 de diverse comprimate, peste 3,5 tone de masă vegetală de droguri, precum și 4 tone de substanțe interzise dopante ridicate de la o fabrică clandestină din județul Argeș. (…) Ca urmare a demersurilor realizate la nivelul MAI, bugetul pe anul 2024 are, pentru prima dată în istoria Ministerului Afacerilor Interne, un capitol separat: foaia de parcurs pe droguri , suma alocată pe acest segment fiind de 1 miliard de lei. În timpul mandatului actualei conduceri a fost suplimentat numărul de funcții cu peste 300 la structurile antidrog din țară. (…) Din punct de vedere logistic în cadrul a două proiecte cu finanțare externă au fost achiziționate 4 elicoptere, precum și autospeciale, motociclete, sisteme electronice mobile de detectare a substanțelor stupefiante în salivă. În prezent, în dotarea polițiștilor sunt peste 800 de sisteme electronice de detectare a substanțelor stupefiante în salivă, foarte performante, de ultimă generație, la standarde internaționale.

 

Inspectorul General al Jandarmeriei Române, general de brigadă Alin-Ionel Mastan

 Vreau să punctez că în perioada ianuarie-iunie 2024, Jandarmeria Română a executat 17.782 de misiuni de asigurare a ordinii publice la manifestările care s-au desfășurat în spațiul public, față de 13.695 anul anterior, însemnând o creștere de 22, 98 % a numărului acestora. (…)

Jandarmeria Română a avut o contribuție importantă și la menținerea ordinii publice, misiune care a fost desfășurată în cooperare cu Poliția Română, în intervalul de referință fiind constituite 142.769 de patrule mixte și patrule de jandarmi.

În primul semestru al anului 2024, personalul Jandarmeriei Române a constatat 7.839 de infracțiuni, identificând  7.785 autori și, totodată, aplicând 63.425 sancțiuni contravenționale.

Paza cu efective de jandarmi este una dintre principale misiuni ale Jandarmeriei Române, având în responsabilitate 1334 de obiective.

În intervalul de referință, am asigurat paza la 15.550 de transporturi de bunuri, valori, produse cu caracter special și corespondență clasificată, în creștere față de perioada similară din anul 2023.”

 

Inspector General al Poliției de Frontieră, chestor de poliție Cornel-Laurian Stoica

 Anul 2024 a fost unul complex și pentru Poliția de Frontieră, care s-a confruntat cu multiple situații și evenimente de anvergură.

Principalul obiectiv l-a constituit integrarea în Spațiul Schengen cu frontierele aeriene și maritime, iar finalizarea procesului de aderare se situează în capul listei noastre de priorități. Pentru realizarea acestui deziderat evaluăm periodic performanța structurilor aeroportuare din competența Poliției de Frontieră și avem în lucru procedurarea mai multor activități.

Pentru controlul documentelor de călătorie și fluidizarea traficului în punctele de frontieră am suplimentat personalul și fluxurile din punctele de frontieră, în limita capacității infrastructurii acestora. Astfel că, în primele 6 luni, au efectuat formalitățile de control 28 de milioane de cetățeni români și străini şi 8,8 milioane mijloace de transport.

Pentru gestionarea FENOMENULUI MIGRAȚIEI ILEGALE, la nivelul Poliției de Frontieră Române au fost aplicate măsuri diverse, precum:

  • alocarea de tehnică nouă,
  • întărirea dispozitivelor de control de la frontiera cu Serbia, Bulgaria și Ungaria,
  • creșterea numărului de patrule în aliniamentul 1
  • asigurarea echipamentelor de supraveghere necesare.

În consecință, în urma măsurilor dispuse, în primul semestru al anului migrația ilegală este în scădere cu 72% la granițele României. (…)

Dintre rezultatele marcabile înregistrate în primul semestru, amintesc camionul cu 4,7 milioane de țigarete de la Bechet, aproximativ 200.000 euro pe aeroportul Otopeni și 275.000 de euro la Giurgiu nedeclarați, 33 mandate de percheziție domiciliară și 35 mandate de aducere pentru destructurarea unei grupări specializate în traficul de migranți, peste 450.000 de bunuri contrafăcute descoperite în principal la frontiera cu Bulgaria și în Portul Constanța și 40 kg de metamfetamină la Calafat.”

 

Inspectorul General al Inspectoratului General de Imigrări, chestor principal de poliție, Liviu Bute

 Începând cu luna martie, am implementat un sistem de autoprogramare pentru depunerea cererilor, simplu și modern, care răspunde nevoilor beneficiarilor de servicii. Am facilitat eliberarea și transmiterea avizului de angajare în format electronic și am introdus alocarea CNP – ului odată cu eliberarea avizului de angajare, măsuri care sprijină atât mediul de afaceri din România, cât și economia națională.

Pentru a reduce timpii de soluționare a cererilor și a debirocratiza procesele, din luna iunie, sistemul nostru informatic de management al străinilor a fost interconectat cu bazele de date ale altor instituții cu care unitatea noastră cooperează.

În vederea gestionării eficiente a fenomenului migraționist, am inițiat peste 10 modificări ale cadrului normativ specific, introducând facilități și noi obligații pentru beneficiarii serviciilor noastre.

Un obiectiv major atins în anul 2024 a fost dezvoltarea capabilităților logistice necesare cazării străinilor pentru aplicarea corespunzătoare a măsurilor de îndepărtare a străinilor aflați ilegal pe teritoriul României și gestionarea activităților din domeniul azilului.

Astfel, pentru asigurarea condițiilor optime de recepție și cazare a străinilor, prin utilizarea fondurilor externe nerambursabile și cu sprijinul partenerilor externi, Inspectoratul General pentru Imigrări a suplimentat capacitatea centrelor de cazare, cu 240 de locuri la Centrul de Cazare a Străinilor Luați în Custodie Publică Arad și cu 300 de locuri la Centrul Regional de Proceduri și Cazare a Solicitanților de Azil Galați, iar în incinta Centrelor Regionale de Proceduri și Cazare a Solicitanților de Azil Maramureș, Rădăuți și Galați au fost instalate clădiri modulare, construite din 71 de containere, cu sprijinul Agenției Uniunii Europene pentru Azil.”

 

Colonel dr. ing. Constantin Florea, Inspector General Adjunct – IGSU

 Situațiile de urgență din ultimii ani s-au remarcat prin complexitate, intensitate și dinamism, caracteristici care au presupus adaptarea rapidă a echipajelor de salvatori în fața acestor situații. Numai în cursul anului trecut, pompierii au gestionat peste 570.000 de intervenții în situații de urgență, iar în prima jumătate a acestui an numărul lor depășește 290.000.

În ceea ce privește proiectele cu finanțare externă, nerambursabilă, la nivelul instituției noastre, în anul 2023 au fost derulate 25 de proiecte. Valoarea totală a echipamentelor achiziționate în anul 2023, prin proiecte cu finanțare externă, este de circa 340 milioane euro. Proiectele VIZIUNE 2020 și Îmbunătățirea capacității de intervenție la urgențele medicale au adus beneficii majore prin dotarea unităților operative cu mijloace performante de mobilitate , cum ar fi: 400 de autospeciale de stingere (de 4.000 și 10.000 litri), autospeciale transport roboți, autospeciale de primă intervenție pentru lucrul cu apă de înaltă presiune și hidroperforare, autospeciale de stingere cu pulbere, post medical avansat tip I, drone, autospecială suport radio, central național mobil de conducere și coordonare a intervenției, aeronave, nave multirol de căutare și salvare pe mare.”

 

Directorul General al Direcției Generale pentru Evidența Persoanelor, chestor de poliție Cătălin Giulescu

 Începând cu 22 decembrie 2023, în România funcționează Sistemul Informatic Integrat pentru Emiterea Actelor de Stare Civilă, în opinia mea cel mai complex sistem informativ dezvoltat vreodată în România.

În acest moment, nu mai puțin de 1600 de unități administrativ-teritoriale, reprezentând toate municipiile reședință de județ, majoritatea orașelor și o parte din comunele din România sunt interconectate la acest sistem și generează acte digitale.

Astfel, începând cu 16 aprilie a.c., în acest sistem au fost generate nu mai puțin de 155 mii de dosare digitale, reprezentând înregistrări ale evenimentului de viață -naștere și al evenimentului de viață – deces.

Acest sistem informatic reprezintă o premisă pentru digitalizarea completă a tuturor serviciilor furnizate în România și pentru asigurarea unei infrastructuri necesare suportului operațional pentru toate structurile de ordine și siguranță publică din România.

Împreună cu colegii din minister, din DGCTI, am creat deja o primă parte a ceea ce se dorește a fi platformă de interoperabilitate la nivel național, astfel încât în această platformă primară sunt integrate o parte din serviciile care presupun validarea identității.

Nu în ultimul rând vreau sa aduc în discuție cartea electronică de identitate.

Eu sunt convins că, în câteva săptămâni, poate câteva zile, vom anunța inițierea emiterii la nivel național al acestui document mult așteptat: cartea electronică de identitate care va permite, pe de o parte, cetățeanului, accesul la niște servicii complet digitale, iar în ceea ce privește interacțiunea cu structurile MAI, o flexibilizare, o fluidizare astfel încât, pe de o parte cetățeanul, pe cealaltă parte administrația publică, să poată să se concentreze asupra calității serviciilor prestate în ceea ce privește administrația publică, iar în ceea ce privește cetățeanul, acesta să beneficieze de întreaga valoare a serviciilor pe care MAI le furnizează.

 

Directorul Agenției Naționale Antidrog, comisar-șef de poliție Ramona Dabija

 În ultimul an, se vorbește din ce în ce mai mult despre droguri, iar acest lucru se  datorează tuturor activităților pe care Ministerul Afacerilor Interne le desfășoară.  Pentru că din ce în ce mai multe persoane au învățat sa recunoască semnele consumului, să înțeleagă că nu este o rușine să vorbim despre droguri, pentru că doar cu sprijinul specialiștilor poți reveni la o viață fără droguri.

Toate activitățile au la baza studii și analize, efectuate în conformitate cu indicatorii europeni, pentru că ceea ce noi facem, este parte integrantă din activitatea europeană în domeniul drogurilor.  De altfel, România, prin Agenția Națională Antidrog este membru în Consiliul Administrativ al noii Agenții Europene în Domeniul Drogurilor, iar cu Oficiul Națiunilor Unite pentru Droguri și Criminalitate suntem implicați într-un parteneriat activ, pentru construirea unui răspuns regional, în domeniul prevenirii acestui fenomen. (…)

În ceea ce privește asistenţa integrată pentru persoanele consumatoare de droguri, suntem  una dintre puținele instituții publice care oferim tratament de substituție cu metadonă, gratuit, precum și singurii care finanțăm, în acest moment,  programul de schimb de seringi, pentru reducerea răspândirii bolilor infecțioase, în rândul consumatorilor de droguri, astfel încât să asigurăm protecția comunității. 

Totodată, Agenția Națională Antidrog monitorizează situația privind apariția de noi substanţe identificate la  nivel european și național. De asemenea, la recomandarea Grupului de avertizare timpurie, operaționalizat la nivelul ANA, s-a propus introducerea sub control național a unor medicamente de uz psihiatric, care erau foarte “populare” în rândul adolescenților, evitându-se astfel creșterea numărului de urgențe datorate consumului abuziv de medicamente. (…)

În acest semestru, am deschis singurul centru de consiliere gratuit și confidențial, unde copiii și familiile lor vin cu încredere, în număr din ce în ce mai mare, ne arată că suntem pe drumul cel bun.”

 

Director general al Direcției Generale pentru Comunicații și Tehnologia Informației, comisar-șef de poliție Răzvan Jiga

 HUB-ul de servicii la nivelul MAI reprezintă nucleul digitalizării Ministerului Afacerilor Interne și, în același timp, unul dintre pilonii ce susțin transformarea digitală a administrației publice din România.

Astfel, HUB-ul MAI este un proiect cu acoperire națională cu peste 10.000.000 de accesări în ultimele 18 luni și are ca obiectiv general simplificarea accesului cetățenilor și mediului privat la serviciile furnizate de către MAI, în vederea facilitării interacțiunii online a beneficiarilor cu prestatorii de servicii publice, integrând principiile consacrate în domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor, respectiv: concentrare pe experiența cetățeanului, ușurință în utilizare, interoperabilitate, „one stop shop” pentru serviciile publice electronice ale ministerului, „cloud ready”, „business continuity” și, în viitor, va beneficia de servicii suport inclusiv tip call-center.

În ceea ce privește serviciile electronice, în prezent cele mai importante servicii furnizate prin hub.mai.gov.ro sunt:

– Serviciile pentru recrutare în vederea ocupării unor funcții vacante în Ministerul Afacerilor Interne și cele pentru înscrierea candidaților la admiterea la instituțiile de învățământ care formează personal pentru Ministerul Afacerilor Interne;

– Programare online în vederea eliberării pașaportului și a cărții electronice de identitate;

– Eliberarea online a certificatului de cazier judiciar pentru persoane fizice de cetățenie română și a istoricului de sancțiuni la regimul circulației rutiere (cazierul rutier);

– Eliberarea apostilei pentru actele oficiale administrative;

– Avize pentru documentații de urbanism și de amenajare a teritoriului, dar și de obținere a autorizațiilor de construire/desființare.

– Verificarea stadiului emiterii permisului de conducere în urma depunerii documentelor în vederea preschimbării acestuia și verificarea stadiului emiterii certificatului de înmatriculare în urma depunerii documentelor în vederea înmatriculării/transcrierii transmiterii dreptului de proprietate a autoturismului personal.

În perioada următoare, continuăm atât dezvoltarea platformelor existente cât și implementarea unor noi servicii publice electronice axate pe utilizator, pe cetățean și, extrem de important, pe angajații MAI implicați zi de zi în protejarea valorilor fundamentale ale societății, cu impact direct în combaterea consumului de droguri, sprijinirea măsurilor din domeniul siguranței rutiere și a reducerii fenomenului infracțional în ansamblu.”

 

Directorul Direcției Fonduri Externe Nerambursabile, chestor de poliție Roxana Mihai

 Începând cu luna martie, am implementat un sistem de autoprogramare pentru depunerea cererilor, simplu și modern, care răspunde nevoilor beneficiarilor de servicii. Am facilitat eliberarea și transmiterea avizului de angajare în format electronic și am introdus alocarea CNP – ului odată cu eliberarea avizului de angajare, măsuri care sprijină atât mediul de afaceri din România, cât și economia națională.

Pentru a reduce timpii de soluționare a cererilor și a debirocratiza procesele, din luna iunie, sistemul nostru informatic de management al străinilor a fost interconectat cu bazele de date ale altor instituții cu care unitatea noastră cooperează.

În vederea gestionării eficiente a fenomenului migraționist, am inițiat peste 10 modificări ale cadrului normativ specific, introducând facilități și noi obligații pentru beneficiarii serviciilor noastre

Un obiectiv major atins în anul 2024 a fost dezvoltarea capabilităților logistice necesare cazării străinilor pentru aplicarea corespunzătoare a măsurilor de îndepărtare a străinilor aflați ilegal pe teritoriul României și gestionarea activităților din domeniul azilului.

Astfel, pentru asigurarea condițiilor optime de recepție și cazare a străinilor, prin utilizarea fondurilor externe nerambursabile și cu sprijinul partenerilor externi, Inspectoratul General pentru Imigrări a suplimentat capacitatea centrelor de cazare, cu 240 de locuri la Centrul de Cazare a Străinilor Luați în Custodie Publică Arad și cu 300 de locuri la Centrul Regional de Proceduri și Cazare a Solicitanților de Azil Galați, iar în incinta Centrelor Regionale de Proceduri și Cazare a Solicitanților de Azil Maramureș, Rădăuți și Galați au fost instalate clădiri modulare, construite din 71 de containere, cu sprijinul Agenției Uniunii Europene pentru Azil.”

Cu această ocazie au fost acordate diplome, Placheta de onoare și Emblema de onoare a MAI, pentru polițiștii, jandarmii, polițiștii de frontieră, pompierii, polițiștii de imigrări, care s-au remarcat în activitate în acest an.

*

Ziua de 16 iulie 1862 este data la domnitorul Alexandru Ioan Cuza și Nicolae Kretzulescu, ministru Secretar de Stat la Departamentul din Întru, semnează Ordonanța nr. 495 prin care se pun bazele înființării unui singur Minister de Interne, cu sediul la București.

Referiri la ceea ce astăzi cunoaștem ca Ministerul Afacerilor Interne sunt păstrate încă din secolul al XIX-lea, ca Ministerul Trebilor din Lăuntru apare odată cu intrarea în vigoare a Regulamentului Organic la data de 1 iulie 1831 în Țara Românească și 1 ianuarie 1832 în Moldova, structură a statului ce avea atribuții inclusiv în planul asigurării ordinii interne și siguranței statului.

La data de 22 iunie 1919, printr-un Decret-Lege, structura Ministerului de Interne s-a extins la nivelul României Mari.

În anul 1941 Ministerul de Interne a luat denumirea de Ministerul Afacerilor Interne.

Perioada instaurării regimului comunist a fost una a schimbărilor permanente pentru Ministerul Afacerilor Interne. Astfel, În 30 august 1948 în structura organizatorică a Ministerului Afacerilor Interne din 1947 s-a mai adăugat Direcția Generală a Securității Poporului, iar patru ani mai târziu (la 20 septembrie 1952) a avut loc reorganizarea Ministerului Afacerilor Interne prin Decretul nr.324. A apărut, astfel, Ministerul Securităţii Statului, organ central distinct de Ministerul Afacerilor Interne. După nici un an (7 septembrie 1953), s-a dispus contopirea Ministerului Securității statului cu Ministerul Afacerilor Interne, iar la 11 iulie 1956 se stabilește o nouă structură Ministerului Afacerilor Interne care era organizat pe două departamente: Departamentul Securității și Departamentul Internelor. Schimbările organizatorice prin care Ministerul primea atribuții sau se creau noi structuri (ori prin care Securitatea era integrată internelor sau funcționa distinct) continuă în 1963, 1967, 1968, 1972.

În decembrie 1989, toate unitățile Ministerului de Interne au fost integrate Ministerului Apărării Naționale, pentru ca un am mai târziu (18 decembrie 1990) să fie adoptată Legea privind organizarea și funcționarea Ministerului de Interne, din care făceau parte: Poliția, Jandarmeria, Poliția de Frontieră, Pompierii, Arhivele Naționale.

Istoria recentă reține, în anul 2003, unirea Ministerul de Interne cu Ministerul Administrației Publice și preluarea denumirii de Ministerul Administrației și Internelor, formă de organizare care va dura până în 2012, când se înființează Ministerul Afacerilor Interne, prin reorganizarea Ministerului Administrației și Internelor, după preluarea activității în domeniul administrației publice de către Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.

***

Ministerul Afacerilor Interne acționează pentru protejarea drepturilor și a libertăților fundamentale ale omului, apărarea proprietății publice și private, protecția civilă și gestionarea situațiilor de urgență, menținerea ordinii publice, prevenirea și combaterea faptelor antisociale, respectarea regimului juridic la frontierele de stat, gestionarea statutului juridic al străinilor și îndeplinirea altor atribuții potrivit legii.